cântec de crâșmă și amar

 


 

cântec de crâșmă și amar

 

 

 

 

stau

cu moartea

la o masă de lemn

într-o crâșmă din treacăt

blestem

și ea bea

și noi bem

și e trist și e rece

trece trenul de zece

mirosind încă a poșircă de iarnă

bem de proști și de teamă

 

este

târziu sau aproape sau nu

sau aparte

sau noapte după colț

din durere un hoț

îmi rupe-o lehamite și-o lasă să cearnă

sub  veștede

 roți

 

m-așteaptă

răzbate

la poarta din spate

ieșirea din scenă

ca o curvă rebelă

 

un hohot e viața

o eroare de genă

o greșeală în acte

dintr-o grijă maternă

o scutur de șoapte

și-o-npătur sub pernă

pentru cînd o să tu

pentru cînd o să nu

mai iubim

de-un etern

de-un alean

de-o eternă

 

@ndrei filip ©onstantin burdușa

în anul de restriște 7530 de la facerea lumii

în a opta  zi de cuptor în București

https://poemeleuriasului.blogspot.com

https://toamnanelinistiimele.blogspot.com

https://burdusa.blogspot.com

https://burdusas-podcast.podsite.io

https://www.buzzsprout.com/1760769

Copyright © 2022 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA

 

Comments

Popular posts from this blog

despre tăcere

secetă…

călător fără de umbră