despre îngerii din ferestre - doem – am să trăiesc din cuvinte zise am să sădesc cuvinte am să le cresc am să îngrijesc versurile și am să adun poemele la fiecare apus de toamn ă căci poemele mele coapte miros a tine a fruct interzis a rost sădit cu patimă de la un capăt la altul al vieții mele uneori îmi văd visurile hălăduind și urcându-mi pe umeri uneori încerc să le prind cu cuvinte şi să le însăilez în chip de aripe dar ele hohotesc netrebnic la țărm de zori când mă izbesc cu capul de ziua crăpată şi mă zdrobesc de noaptea descusută la albastru iar eu le ademenesc stângaci şi le răpun în cuvinte mai scriu câte ceva ca prin vis din când în când cînd nu cânt ci mă prefac într-o vioară de piatră ci doar mă risipesc pe strune de ecou cheltuind suspinul arcușului d...
despre seducția târzie a lui Paler stau într-o gară pustie ş i chioar ă din noapte îmi cade o şoaptă afară este o or ă când moartea se zbate e 3 şi 13 în miez de noapte un ceas se fărâmă undeva într-un zid ş i este t ă cere e trist ş i e vid adică nimicul uitat de nimic adică nimicul şi-atât doar nimic trecutul s-a dus nu-i bun de nimic din viitor nu ştim mai nimic şi nici în prezent nu-i ceva de nimic e moartea pe-aproape şi nu simt nimic nici frică nici ură dezgust parc-un pic e-aproape departele nu trece nimic prin gara pustie şi rece ş i chioar ă e 3 diminea ța şi-i rece afară mă doare absența ş i las' s ă mă doară e-o noapte de mai infirmă şi goală nu-s pași nu-s t ăceri nu-s iubiri doar o gară în care pendulul bătrân stă să moară peronul e gol lumina e chioar ă şi tren...
Comments
Post a Comment