măsura fiirii mele

 

 

 


măsura fiirii mele

 

 

 

la capătul  lumii lumina umple întunericul cu lucruri

la celălalt capăt al lumii noaptea aprinde luna

și deschide tăceri

regrete

dureri

lacrimi

 

între lumile care vin

și cele care pleacă

stă doar o clipă

cu gust de fericire

 

pe clipa aceasta am scris numele tău

 

acum am un buchet întreg de clipe

pe care l-am numit poem

 

la capătul poemului ești tu

îngerească-te iubirea mea

ești tu

 

ultima patimă a infinitului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

@ndrei filip ©onstantin burdușa™

în anul de restriște 7528 de la facerea lumii

în luna lui undrea în a doisprezecea zi în Bucuresti

Copyright © 2020 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™

Comments

Popular posts from this blog

despre tăcere

secetă…

călător fără de umbră