de semn de iele sau poate tu
de semn de iele sau poate tu am băut apa calului de sete de aprigă setea mea de tine femeie cu gust primordial de flacără apoi am băut galopul calului și am băut tropotul copitelor și-am rămas la fel de însetat de drum și de parfumul tău de aripă aprinsă și într-o bună zi te-oi fi băut și pe tine femeie ca pe un izvor udând adânc pietrele fierbinți și pătimașe ale ultimului cer de vară căci cum altfel te-aș fi putut rosti în atâtea iubiri de zbor și patimă și fervoare ca zumzetul de rouă din luminile croșetate de dăruire ale zorilor ai fost ultima urmă de pas desculț care a împărțit apele anului între răsărit și apus și ai fost cratima mea spre infinitul de lacrimi al preacuvintelor și ai rămas doemul cuvintelor mele cu fereastra spre cer și-ai rămas ană și mamă și descântec și teamă în același mister de leoaică ...