secetă…
secetă… e secetă pământul înghețat respiră sacadat neputința rodirii norii se frământă departe agățați de un cer plumburiu se aude geamătul crunt al vântului totul e uscat mi-e sete mi-e sete de tine cum trupul tău din trupul meu s-adapă şi trupul meu din trupul tău ia foc mi s-a înseninat privirea dup ă ce te-am plâns torențial pământul a crăpat de secetă dar soarbe iubirea cu setea seminței miruț@ & @ ndrei ❤ filip © onstantin burdușa ™ în anul de restriște 7530 de la facerea lumii în a treizeca zi de noiembrie în București și Ghiroda https:// poemeleuriasului.blogspot.com https:// toamnanelinistiimele.blogspot.com https:// burdusa.blogspot.com https:// burdusas-podcast.podsite.io https:// www.buzzsprout.com/1760769 Copyright © 2022 ADRIAN CONSTANTIN BURDU ȘA ™